O femeie, Velika P., cinstită gospodină din satul Brusnika, povestea că ea, cu doi ani în urmă, s-a tămăduit la spitalul din Bitola.
I se umflase foarte tare o mână. Doctorii i-au făcut o operaţie. A început să curgă o mulţime de puroi.
După aceasta, a sosit părintele Ioan Maximovici, atunci profesor la Seminarul din Bitola, iar acum episcop de Shanghai. Femeia nu-l cunoştea.
Părintele Ioan i-a propus s-o împărtăşească, şi ea s-a împărtăşit. A simţit îndată o uşurare.
Peste trei zile, părintele Ioan a venit din nou la ea şi i-a propus iarăşi să se împărtăşească. Femeia a fost de acord, însă a spus că până la primirea Sfintelor Taine va trebui să postească trei zile, deoarece ultima oară s-a împărtăşit fără să postească şi o mustra conştiinţa.
Părintele Ioan a lăsat totul pe seama femeii şi a plecat. Femeia, din toată mâncarea de la spital a primit doar pâine.
Peste trei zile, părintele Ioan a adus Sfintele Taine şi a împărtăşit-o. Aceasta s-a întâmplat în miercurea mare, dimineaţa.
Spre seara aceleiaşi zile, mâna bolnavei s-a tămăduit pe deplin, devenind normală.
Sosind medicul, care socotea că femeia va trebui să rămână în spital timp de trei luni, a rămas uimit când a văzut că mâna nu-i mai puroia şi că femeia nu mai simţea deloc dureri atunci când el o apăsa pe mână. S-a închinat şi i-a spus femeii că este vindecată şi că poate din acel moment să plece acasă.
Când Velika a povestit despre această întâmplare, a fost întrebată cine a fost acel preot de care vorbea.
Nu îl cunoştea, însă după descriere am înţeles că era vorba de părintele Ioan. Misiunea lui, pe atunci, era ca în fiecare zi să-i viziteze pe cei bolnavi.
Când i-am spus că preotul care a împărtăşit-o este acum episcop, femeia s-a minunat.
Sursa: Sfântul Nicolae al Ohridei și Jicei, Puterea lui Dumnezeu în minuni mărturisite de Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Sophia/Editura Cartea Ortodoxă, București, 2008, p. 61-62.