Întrebare: Părinte, astăzi se pare că se înţelege tot mai puţin care este rostul femeii şi al bărbatului în viaţa de familie. Aţi putea să ne spuneţi câteva cuvinte despre care ar trebui să fie rostul femeii şi al bărbatului în viaţa de familie?
Pr. Arsenie Papacioc: Dragii mei, adevărul este că, nu prea sunt de acord cu acest cuvânt „astăzi”. Nu este adevărat. Omul şi femeia din timpurile noastre, sunt acelaşi om şi femeie pe care i-a creat Dumnezeu. Aici este vorba despre educaţie, este vorba despre atenţia la bătaia clopotelor, după cum spune expresia latină: ”Defunctos ploro, vivos voco, fulmina frango…”, adică: „Cheamă vii, plănge morţii, împrăştie viforele”. Ce vreau să spun este că, în acest context „astăzi” nu există. Omul şi femeia au fost creaţi de către Dumnezeu, pentru un scop bine definit şi definitiv. S-a făcut o constatare: femeia a fost roabă mii de ani; dar, cu ocazia evenimentului din timpul lui Constantin cel Mare şi anume Edictul de la Milan de la anul 314, prin care a fost dată libertate femeii şi să nu mai fie omorâtă şi surghiunită fără judecată, acest sentiment s-a transmis atavic, a trecut peste generaţii mai departe. Teama femeii de bărbat a persistat, iar femeia a rămas cu aceste temeri, transmise atavic din generaţie în generaţie. Dar, nu este permis. Femeia înseamnă o împărăteasă dăruitoare. Femeia, dacă tu zici că este slabă, totuşi în momentul în care te-ai angajat să te numeşti soţ, nu te poţi numi aşa decât lângă o femeie, lângă o soţie şi de ce să fii lângă o fiinţă slabă? Trebuie să o pui pe tronul regesc numaidecât. Mi-aş dori să nu se mai vadă în femeie numai un obiect, sau un lucru de caznă, sau altceva. Femeia este extraordinară în creaţia lui Dumnezeu, şi printre creaţiile Lui.
Dumneavoastră vă daţi seama de faptul că destinul întregii omeniri a depins de cuvântul Sfintei Fecioare Maria: „Fie mie după cuvântul tău”, spus îngerului Gavriil, şi acesta (destinul omenirii) s-a schimbat radical. Sfânta Fecioară Maria este femeia care a deschis porţile fericirii, ale libertăţii şi ale veşniciei în lume. De aceea, trebuie cu orice chip respectată. Dacă Dumnezeirea ar întreba omenirea: „Ce este cel mai important în omenire?”, atunci nu I Se va răspunde „paternitatea”, ci „maternitatea”. Acesta este cel mai important lucru în omenire, în lume. Altceva nu este adevărat. Maternitatea joacă un rol primordial în ceea ce priveşte creaţia lui Dumnezeu om şi femeie. Deci femeia trebuie respectată şi este păcat ca valorile acestea ale Tainei Cununiei să se murdărească fără scopuri, fără idealuri, fără să se pună în slujba lui Dumnezeu. Dacă un lucru nu este în slujba lui Dumnezeu, atunci nu există nimic. Şi Mântuitorul Iisus Hristos a spus: „Fără de Mine nu puteţi face nimic”. Putem noi oare să desprindem de cuvintele Mântuitorului o Taină atât de importantă? Acestea sunt cuvinte dumnezeieşti şi tot ceea ce a spus Mântuitorul Iisus Hristos este adevărat şi valabil pentru toate timpurile.
Vedeţi Dumneavoastră, dacă lumea creştină ar fi atentă numai la aceste cuvinte, cu siguranţă ar fi mult mai controlată şi s-ar descoperi mai repede ori valorile, ori defectele. Pentru că El este Viţa şi noi suntem mlădiţa. Poate mlădiţa să rodească fără viţă? Iarăşi vă spun: „Fără de Mine nu puteţi face nimic”. Nimic, pentru că şi perii capului vostru sunt număraţi. Şi ca să vedeţi că Biserica a fost atentă la tot ceea ce a spus Mântuitorul Hristos, vă spun că la anul 419 s-a făcut un Sinod la Cartagina, un Sinod local, iar obiectul sinodului l-au constituit mai multe puncte. Printre ele a fost şi acesta, cuvintele spuse de Mântuitorul Iisus Hristos: „Fără de Mine nu puteţi face nimic” şi cine va zice că poate să facă ceva (fără Dumnezeu), anatema să fie. Vă daţi seama că nu se poate face nimic fără voia lui Dumnezeu? Şi atunci realizaţi că femeia, care este Maica Domnului, reprezintă neamul omenesc? Ea nu trebuie văzută ca o roabă, pentru că deşi se spune în slujba Tainei Nunţii „să se supună bărbatului”, dar şi bărbatul trebuie să fie atent, pentru că spune mai departe „să o iubeşti”. Dacă nu o iubeşti, nu te va asculta, nu vei împlini cuvântul Sfintei Scripturi şi tu eşti răspunzător de eventuala ei îndărătnicire.
În căsnicie se intră prin foarte multe transformări şi lucruri neprevăzute, acest lucru datorat, în special, marilor intimităţi. Naşterea de copiii nu se face numai citind. Copiii se nasc în modul cel mai normal posibil, de către toate femeile, fie împărăteasă, fie femeie de rând, dar şi la una şi la cealaltă este acelaşi lucru. Deci, vă rog foarte mult, cuvântul „femeie” va trebui să fie pe viitor mult mai respectat, pentru că înseamnă, aşa cum v-am mai spus, „împărăteasă dăruitoare”. De altfel întreaga Sfântă Scriptură este dăruire totală.
Transcriere şi prelucrare de către Diac. Marian Pătraşcu
Sursa: doxologia.ro