Condacul 1:
Veniți, cinstitorilor de mucenici, să ne desfătăm duhovnicește, lăudându-l pe părintele Constantin, care în vremea prigoanei pornite de fiara roșie a strălucit ca un soare, mărturisind credința creștină, iar acum se bucură în soborul sfinților închisorilor: Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Icosul 1:
Ai cunoscut în toată viața ta stropită cu sânge crucea suferințelor, a prigonirilor, a nedreptăților și a lipsurilor, Părinte Constantin, dar ai mărturisit că prețul vieții veșnice este tocmai suferința, din al cărei potir ai băut până la capăt, primind moarte mucenicească, și de aceea îți aducem cântări de laudă:
Bucură-te, candelă, care arzi în rugăciune pentru neamul românesc;
Bucură-te, că Dumnezeu te-a învrednicit de sfârșit mucenicesc;
Bucură-te, icoană a virtuților, care în vremuri de întuneric ai luminat;
Bucură-te, că răbdând felurite suferințe în împărăția cerească ai intrat;
Bucură-te, că Maica Domnului încă din copilărie te-a ocrotit;
Bucură-te, că pentru rugăciunile evlavioasei tale bunici ai fost păzit;
Bucură-te, că aceasta ți-a călăuzit cu pricepere primii pași în credință;
Bucură-te, că te-a învățat să fii iubitor de rugăciune și nevoință;
Bucură-te, că de ea spre slujirea sfântului altar ai fost îndrumat;
Bucură-te, că de Hristos ai fost chemat și tot El te-a binecuvântat;
Bucură-te, că în întreaga ta viață L-ai slujit și pentru El ai pătimit;
Bucură-te, că dimpreună cu noii mucenici și mărturisitori ești cinstit;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 2-lea:
La hirotonia ta întru preot, rugându-te Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în fața icoanei ei făcătoare de minuni de la Mănăstirea Adam, ai prins putere duhovnicească, asemenea Sfinților Apostoli la Cincizecime, căci, lepădând frica, ai dobândit curajul de a-L mărturisi pe Hristos fără să te temi de nimeni și de nimic, cântând: Aliluia!
Icosul 2-lea:
Ai învățat că măsura vieții creștine este vădită de iubire, zicând: „Cine n-a iubit până la capăt, acela nu este creștin adevărat. Dacă după aceasta cauți să cunoști pe cineva, nu te vei înșela niciodată.” Și noi, cunoscând că tu ai trăit răstignindu-te pe altarul iubirii de aproapele, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, părinte, cel ce ai slujit cu jertfelnicie la sfântul altar;
Bucură-te, că văzând ostenelile tale Domnul ți-a dat har peste har;
Bucură-te, cel ce compromisurile le-ai urât și dreptatea ai iubit;
Bucură-te, cel ce pentru ridicarea bisericii fără să te cruți te-ai ostenit;
Bucură-te, pentru poporul care se închină în biserica ctitorită de tine;
Bucură-te, că acolo mulțime de creștini să Îl slăvească pe Dumnezeu vine;
Bucură-te, că pe săraci, pe bolnavi și pe bătrâni i‑ai sprijinit;
Bucură-te, că de multe ori ajutor de la preoteasa ta ai primit;
Bucură-te, cel ce ai dus fără să cârtești crucea grea a văduviei;
Bucură-te, că ai înmulțit lucrarea roditoare a milosteniei;
Bucură-te, cel ce te-ai sfințit prin purtarea poverii necazurilor;
Bucură-te, că pentru aceasta ai primit cununa gătită sfinților;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 3-lea:
Când prigonitorii te-au bătut, ți-au smuls barba și te-au ars cu fierul roșu la tălpi, vrând să te lepezi de credință, tu ai dat mărturie mucenicească, zicând fără frică: „Puteți să mă chinuiți cât vreți, dar nu mă lepăd de Hristos”. Și, iubindu-L până la capăt, ai cântat: Aliluia!
Icosul 3-lea:
Când după întoarcerea din temnițe, lagăre și exil ai vrut să slujești Biserica, dușmanii lui Hristos ți-au cerut să dai în vileag cele pe care urma să le auzi la spovedanie, pentru a fi numit în schimb preot acolo unde ți‑ai fi ales să slujești. Dar tu ai refuzat cu curaj compromisul, netemându-te nici de amenințările lor și nici de întoarcerea în temniță, și pentru râvna ta te lăudăm, zicând:
Bucură-te, cel ce pătimirea ai iubit și desfătările le-ai defăimat;
Bucură-te, că semnele suferințelor ca pe podoabe de preț le-ai purtat;
Bucură-te, cel ce prin slujbe și rugăciuni i-ai întărit pe cei slăbiți;
Bucură-te, că alungai norul întristării de la cei deznădăjduiți;
Bucură-te, că prin multe rugăciuni pe cei care sufereau i-ai ajutat;
Bucură-te, împreună-pătimitor cu sfinții care cu fiara roșie s-au luptat;
Bucură-te, vrednic urmaș al mucenicilor din vechile prigoane;
Bucură-te, că nu te-ai înfricoșat nici de chinuri și nici de cazne;
Bucură-te, că ai sfințit temnițele și lagărele prin care ai trecut;
Bucură-te, că în anii pătimirilor roade duhovnicești ai avut;
Bucură-te, că apoi la slujirea sfântului altar iarăși ai fost așezat;
Bucură-te, că fără șovăire sfânta taină a spovedaniei o ai apărat;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 4-lea:
Rugându-te în sfântul altar, Dumnezeu ți-a arătat în chip minunat Cina cea de Taină și L-ai auzit poruncindu-ți: „Stai pe picioarele tale și lucrează!”. Și, încredințându-te de pronia cerească, tu I-ai cântat Lui din preaplinul inimii cântarea de biruință: Aliluia!
Icosul 4-lea:
De multe ori i-ai sfătuit pe credincioși, spunându-le: „Voi sunteți ucenici ai Domnului Iisus: aduceți creștini la biserică, nu stați nicio clipă fără să vă osteniți în voia Domnului. Timpul trece repede, este scump”. Și noi, ostenindu-ne să urmăm povețele tale, îți cântăm laude ca unui nou apostol al lui Hristos:
Bucură-te, cel ce despre buna folosință a timpului ai predicat;
Bucură-te, că pe cei care risipeau vremea vieții lor i-ai mustrat;
Bucură-te, că ai semănat în ogorul Domnului cu multă osteneală;
Bucură-te, că mulțimi de roade duhovnicești au ieșit la iveală;
Bucură-te, văzând că ucenicii tăi ca niște mici apostoli au lucrat;
Bucură-te, că nu doar prin cuvinte, ci și prin fapte i-ai învățat;
Bucură-te, pildă pentru preoții care vor să învețe să se jertfească;
Bucură-te, sprijin al creștinilor care vor să se mântuiască;
Bucură-te, cel ce în chip tainic spre spovedanie i-ai îndreptat;
Bucură-te, că pe copilul care și-a adus părinții la biserică l-ai lăudat;
Bucură-te, că pe copiii și pe tinerii creștini la Hristos i-ai chemat;
Bucură-te, cel ce de creșterea fiicelor tale cu dăruire te-ai ocupat;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 5-lea:
I-ai cerut lui Dumnezeu să îți trimită un ajutor, care să te sprijine în lucrarea ta, și El ți-a trimis-o pe roaba Sa, Matilda, pe care a chemat-o la Biserica Sapienței printr-un vis minunat, iar ea, auzind cum ai chemat-o pe nume, fără să o fi cunoscut mai înainte, I-a cântat cu bucurie: Aliluia!
Icosul 5-lea:
Când ucenica ta s-a tulburat și a plecat de la biserică, judecându-te, i s-a arătat în vis Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, spunându-i: „Eu sunt Maica Domnului. Eu te-am adus aici, prin trimisul Fiului meu. Trebuie să-l ajuți pe părintele până termină lucrarea”. Iar ea, pocăindu-se pentru greșeala ei, s-a întors fără șovăială să te sprijine. Pentru care minune îți zicem aceste laude:
Bucură-te, că în slujirea ta pronia dumnezeiască te-a acoperit;
Bucură-te, că Maica Domnului ți-a călăuzit pașii până la sfârșit;
Bucură-te, că ucenicii tăi, făcând ascultare, s-au întărit în nevoință;
Bucură-te, că lepădând egoismul au deprins adevărata pocăință;
Bucură-te, că de harisma vederii cu duhul te-ai învrednicit;
Bucură-te, cel ce darurile tale cu haina smereniei le-ai acoperit;
Bucură-te, cel ce împotriva fiarei roșii cu multă putere ai predicat;
Bucură-te, că, auzindu-te cei fricoși, de duhul fricii s-au lepădat;
Bucură-te, că împotriva înțelepciunii acestei lumi ai vorbit;
Bucură-te, cel ce înțelepciunea cea adevărată ai dobândit;
Bucură-te, că pe mulți rătăciți la dreapta credință i-ai chemat;
Bucură-te, că ei în staulul Bisericii celei adevărate au intrat;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 6-lea:
„Văd, părinte!”, a strigat în biserică femeia care era în primejdia de a-și pierde lumina ochilor, în urma operației nereușite. Căci Dumnezeu a ajutat-o în chip minunat pentru rugăciunile tale, iar noi, nădăjduind că prin mijlocirea ta Domnul ne va ajuta să ne tămăduim de bolile sufletești și trupești, zicem: Aliluia!
Icosul 6-lea:
Soților care fuseseră biruiți de mânie le-ai spus: „Să nu vă mai certați. Voi nu vedeți, dar eu am văzut câți diavoli erau în casă la voi. Când vă certați, vin îndată diavolii”. Și noi, știind că ai adus pacea în casa lor și cunoscând că ești apărător al familiilor creștine și izgonitor al dezbinării, te rugăm să fii și ocrotitor al celor din familiile noastre, ca să îți aducem cântări de laudă:
Bucură-te, balsam pentru sufletele greu încercate de suferință;
Bucură-te, că pe cei îndepărtați de Biserică îi întorci la credință;
Bucură-te, cel ce ai mers la femeia care voia să își curme firul vieții;
Bucură-te, că prin sfaturile tale ai scăpat-o din ghearele morții;
Bucură-te, că pe mulți bolnavi prin rugăciunile tale i-ai tămăduit;
Bucură-te, cel ce trimiți celor care se roagă ție ajutorul nădăjduit;
Bucură-te, că profesorul străin a înțeles predica ta în chip minunat;
Bucură-te, că, deși el nu înțelegea limba română, Domnul l-a luminat;
Bucură-te, cel ce ai primit de la Hristos harisma propovăduirii;
Bucură-te, că, predicând, pe mulți i-ai chemat pe calea Bisericii;
Bucură-te, că ne hrănim sufletele citind învățăturile tale alese;
Bucură-te, că ești ocrotitor nevăzut al familiilor credincioase;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 7-lea:
Ți-ai dorit ca biserica în care slujeai să fie biserica tăcerii și a rugăciunii, îndemnându-i pe creștini să-și păzească mintea de ispita risipirii și să fie cu luare aminte la sfintele slujbe, înălțându-I lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!
Icosul 7-lea:
Am aflat că îi îndemnai cu smerenie pe ucenicii tăi, zicându-le: „Dacă vreți să vă mântuiți, să ziceți rugăciunea minții”. Iar noi, cerându-ți să fii tainicul nostru povățuitor pe calea învierii lăuntrice, pentru a putea să urmăm sfaturile tale, te lăudăm cu aceste cântări:
Bucură-te, dascăl al rugăciunii neîncetate și roadă a Filocaliei;
Bucură-te, că te-ai nevoit și ai cunoscut din lucrare folosul tăcerii;
Bucură-te, că prin tăcere ca și prin cuvinte de folos ai predicat;
Bucură-te, cel ce sfinților preoți din vechime te‑ai asemănat;
Bucură-te, că prin smerenie pe Hristos L-ai propovăduit;
Bucură-te, cel ce ai cerut ca în biserică să se cânte în duh smerit;
Bucură-te, vas al rugăciunii, icoană a credinței și chip al evlaviei;
Bucură-te, că ucenicii tăi au văzut în tine o pildă vie de sfințenie;
Bucură-te, cel ce le-ai cerut să păstreze povețele tale duhovnicești;
Bucură-te, mustrătorule al călcătorilor rânduielilor bisericești;
Bucură-te, că mult te-ai întărit duhovnicește citind scrierile Părinților;
Bucură-te, că ți-ai sfătuit turma să se hrănească din predaniile sfinților;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 8-lea:
Ai zis cu mult curaj: „Eu vreau să Îl mărturisesc pe Hristos până mor” și nu te-ai temut de amenințările prigonitorilor care la apusul vieții tale voiau să știe de la tine mărturisirile pe care le aflai la scaunul de spovedanie. Și, arătând că nu poți să slujești și lui Dumnezeu și lui Mamona, tu ai primit fără cârtire crucea morții mucenicești în spital, pentru a-ți feri ucenicii de suferințele provocate de dușmanii lui Hristos, pe Care L-ai lăudat, zicând: Aliluia!
Icosul 8-lea:
Venind să te împărtășească pe patul de moarte, părintele ieromonah Ilarion a văzut cu uimire lumina care îți înconjura capul, asemenea aurei sfinților din icoane, și a mărturisit: „Cunună de martir!”. Iar noi, deși nu am văzut cu ochii noștri această lumină, credem mărturiei lui și știind că Hristos te-a primit în soborul noilor mucenici, îți zicem:
Bucură-te, că lumina cerească în toată viața ta te‑a acoperit;
Bucură-te, că sfințenia ta în chip minunat s-a vădit;
Bucură-te, cel ce ai părăsit viața pământească pe aripile rugăciunii;
Bucură-te, că ai intrat în împărăția bucuriei, ieșind din cea a durerii;
Bucură-te, că în toate pătimirile tale de Hristos ai fost întărit;
Bucură-te, că L-ai iubit pe Cel răstignit și pentru El ai suferit;
Bucură-te, că în chip minunat de apropierea morții ai fost înștiințat;
Bucură-te, că de moartea mucenicească nu te-ai înspăimântat;
Bucură-te, că de amenințările prigonitorilor nu te-ai temut;
Bucură-te, că nădejde în Hristos, Cel Ce a biruit moartea, ai avut;
Bucură-te, că de sfârșit mucenicesc Dumnezeu te-a învrednicit;
Bucură-te, că adevărul despre moartea ta la iveală a ieșit;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 9-lea:
Le-ai făgăduit ucenicilor tăi că după moartea ta îi vei ajuta mai mult din ceruri și le-ai zis: „Eu voi fi permanent cu voi, chemați-mă”. Și, fără să ne îndoim de ajutorul tău, noi te chemăm în ajutorul nostru cu credință, lăudându-L pe Dumnezeu, Cel ce te-a sfințit, cântând: Aliluia!
Icosul 9-lea:
Cerându-ți ucenica ta la vreme de încercare ajutorul de sus, i te-ai arătat în vis și ai îndemnat-o: „Spune necontenit așa: «Doamne, fii cu mine în toată vremea și în tot locul.» Și tot răul se va îndepărta.” Pentru aceasta și noi, zicând cu stăruință rugăciunea lăsată de tine, te lăudăm pentru povățuirile tale tainice, zicând:
Bucură-te, că ucenicii tăi au primit binecuvântarea ta;
Bucură-te, că le-ai făgăduit că și după moartea ta îi vei ajuta;
Bucură-te, că ei au mărturisit că făgăduința aceasta s-a împlinit;
Bucură-te, părinte, care pe toți cei care te-au chemat i-ai sprijinit;
Bucură-te, cel ce nici de fiii risipitori nu te-ai îndepărtat;
Bucură-te, că pentru întoarcerea lor Domnului te-ai rugat;
Bucură-te, că în timpul vieții să îți înmulțești talanții te-ai ostenit;
Bucură-te, că Hristos după moartea ta harismele ți le-a înmulțit;
Bucură-te, că și după moarte ai fost dascăl al rugăciunii;
Bucură-te, că pentru noi ești liman în vremea furtunii;
Bucură-te, cel ce de mulțimea necazurilor ne izbăvești;
Bucură-te, că pe creștini în lupta duhovnicească îi întărești;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 10-lea:
Credem cuvintele predanisite ucenicilor tăi în chip minunat: „Cât veți trăi, eu sunt la geam în altar și văd tot ce se întâmplă și tot ce faceți voi în timpul sfintelor slujbe.” Și credem că acum ne vezi și pe noi, cei ce nădăjduim în ajutorul tău minunat, și pentru aceasta Îi înălțăm Domnului lauda: Aliluia!
Icosul 10-lea:
L-ai adus la credință pe soțul ucenicei tale, când te-a văzut la geamul bisericii, deși știa că trupul tău era în mormântul de alături, așa cum ai cerut, pentru că ai voit să rămâi și după adormirea ta în mijlocul turmei tale duhovnicești, și pentru aceasta îți aducem aceste laude:
Bucură-te, primind laudele celor care la mormântul tău au venit;
Bucură-te, păzind biserica în care până la moartea ta ai slujit;
Bucură-te, că nici de biserica pe care ai ctitorit-o nu te-ai îndepărtat;
Bucură-te, că și alte biserici și mănăstiri vor să le fii ocrotitor minunat;
Bucură-te, pentru întoarcerea bărbatului care la geamul bisericii te-a văzut;
Bucură-te, că el, înțelegând lucrarea rugăciunilor tale, în Hristos a crezut;
Bucură-te, că rușinezi necredința celor care se cred atotștiutori;
Bucură-te, primind rugăciunile noastre pentru fiii risipitori;
Bucură-te, că numărul minunilor tale sporește fără încetare;
Bucură-te, că în fața încercărilor ești pentru noi zid de apărare;
Bucură-te, că în timpul cutremurului copilul a simțit ocrotirea ta;
Bucură-te, că fiind luminat de Dumnezeu puterea ta o mărturisea;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 11-lea:
Au ajuns și la noi cuvintele tale profetice, Părinte Constantin: „Aveți grijă că vor veni timpuri grele. La urmă de tot n-or să mai fie preoți, ușile vor fi încuiate, or să plângă lacătele la uși, că nu va mai fi cine să facă slujbă.” Dar, mărturisind că nici la sfârșitul vremurilor Biserica cea dreptslăvitoare nu va fi biruită de porțile iadului, Îl lăudăm pe Dumnezeu, zicând: Aliluia!
Icosul 11-lea:
Te-ai îngrijit de turma ta și pentru mijlocirea ta Dumnezeu a trimis în locul tău un alt preot mărturisitor cu viață sfântă, care purta ca și tine numele Marelui Constantin. Iar noi îți cerem să nu îi lași nici acum lipsiți de călăuzire duhovnicească pe cei care se roagă ție, ci să le fii ocrotitor ceresc, pentru a te lăuda zicând:
Bucură-te, că acum pentru creștinii din toată lumea ești rugător;
Bucură-te, că Bisericii Sapienței i-ai fost rânduit ceresc păzitor;
Bucură-te, că pe părintele Constantin din ceruri l-ai binecuvântat;
Bucură-te, că sub epitrahilul său mulți credincioși întărire au aflat;
Bucură-te, cel ce nu te-ai temut că pentru milostenie puteai fi pedepsit;
Bucură-te, că pe mulți dintre cei care au pătimit în temnițe i-ai sprijinit;
Bucură-te, că din ceruri sfinții închisorilor asupra voastră au vegheat;
Bucură-te, că la adormirea ta în soborul noilor mucenici ai intrat;
Bucură-te, cel ce și în vremurile din urmă vei fi pavăză creștinilor;
Bucură-te, înger ocrotitor al bisericilor și mănăstirilor;
Bucură-te, cel ce în timpul vieții multe biserici și schituri ai ajutat;
Bucură-te, că după moartea ta grija pentru ele nu s-a împuținat;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 12-lea:
Slăvită a fost dezgroparea sfintelor tale moaște, Părinte Constantin, că Dumnezeu a adeverit sfințenia ta prin nepământeasca mireasmă care i-a uimit pe cei care erau de față, iar aceștia I-au înălțat Domnului cântarea: Aliluia!
Icosul 12-lea:
La mormântul tău și la sfintele tale moaște au venit și vin să se închine mulțimi de preoți, călugări și mireni, care cer binecuvântarea ta și primesc ajutorul tău minunat, și de aceea te laudă cu inimile pline de bucurie, zicând:
Bucură-te, că pelerinii care vin la biserica ta cu evlavie te cinstesc;
Bucură-te, că aflarea sfintelor tale moaște a fost praznic duhovnicesc;
Bucură-te, că oamenii care au fost de față bună mireasmă au simțit;
Bucură-te, că mulți creștini au mărturisit harul care i-a acoperit;
Bucură-te, că această veste cu repeziciune s-a împrăștiat;
Bucură-te, că la racla ta credincioși din multe locuri s-au adunat;
Bucură-te, cel ce și pe cei care cinstesc icoana ta îi binecuvântezi;
Bucură-te, cel ce pe pelerinii care se închină în biserica ta îi vezi;
Bucură-te, că binecuvântările tale se revarsă în acel sfânt loc;
Bucură-te, lumină, pe care Dumnezeu nu a ținut‑o sub obroc;
Bucură-te, că lăudăm cu glas mare sfârșitul tău mucenicesc;
Bucură-te, stâlp al Bisericii și erou al neamului românesc;
Bucură-te, Părinte Constantin, icoană a mărturisirii jertfelnice a lui Hristos!
Condacul 13-lea:
O, Părinte Constantin, noule mucenic, care ai înflorit pe pământul românesc, primește de la noi această puțină rugăciune, precum Hristos a primit cei doi bani ai văduvei, și fii călăuzitor al nostru pe calea cea îngustă a Evangheliei, ca să ajungem a cânta prin viața noastră Dumnezeului care te-a proslăvit: Aliluia!
Acest condac se zice de trei ori. Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Ai cunoscut în toată viața ta… și Condacul întâi: Veniți, cinstitorilor de mucenici, să ne desfătăm…
Apoi se zice această
Rugăciune
Părinte Constantin, noule mucenic al lui Hristos, vas ales al Duhului Sfânt și făclie a neamului românesc, cădem în rugăciune către tine, având nădejde că nu ne vei lăsa fără răspuns.
Stăm în fața sfintei tale icoane, ca și cum ne-am afla în fața sfintelor tale moaște, și îți cerem să îți împlinești făgăduința că după trecerea ta la Domnul ajutorul tău nu se va împuțina. Noi nu am fost ucenicii tăi, părinte, și nu suntem vrednici să ne ajuți pe noi așa cum i-ai ajutat pe aceia. Dar, mărturisind nevrednicia noastră, mărturisim și că nu ne îndoim de iubirea pe care o arăți celor care se roagă ție.
Suntem slabi în credință, Părinte Constantin, dar știm mulțimea minunilor pe care le-ai făcut, încă din timpul vieții pământești. Și credem că darul pe care l-ai primit de la Dumnezeu s-a înmulțit și că puterea rugăciunilor tale este lucrătoare.
De aceea te rugăm cu zdrobire de inimă, vezi durerile, vezi bolile, vezi slăbiciunile, vezi patimile noastre. Îndură-te de noi și vino în ajutorul nostru, ca un grabnic izbăvitor.
Roagă-te pentru întreaga Biserică, pentru ierarhi și pentru preoți, pentru călugări și mireni. Ai grijă de copii și de tineri, de vârstnici și de bătrâni! Ai grijă de familiile credincioase și alungă de la ele duhul dezbinării, al păcatului și al necredinței! Ai grijă de fiii risipitori și întoarce-i pe drumul cel bun!
Tu, cel ce i-ai întărit prin cuvintele tale pe cei cu care erai închis în temnițe și lagăre atunci când erau biruiți de duhul fricii și al deznădejdii, întărește-ne acum și pe noi, cei care mărturisim darul tău și iubirea ta pentru noi.
Ca văzând lucrarea ta, să te lăudăm până la sfârșitul vieții noastre, aducând mulțumiri Dumnezeului care te-a proslăvit, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.